Dinții permanenți sunt fixați în os prin intermediul ligamentelor și al țesuturilor care formează parodonțiul. De aceea, dacă observi că unul sau mai mulți dinți încep să se miște, este firesc să apară îngrijorarea.

Deși o ușoară mobilitate poate apărea temporar în anumite situații, dinții permanenți nu ar trebui să fie mobili. În multe cazuri, acest simptom indică existența unei afecțiuni care necesită evaluare și tratament.

Cu cât problema este identificată mai devreme, cu atât cresc șansele de a păstra dintele natural.

Este normal ca un dinte permanent să se miște? Nu.

Spre deosebire de dinții de lapte, care devin mobili înainte de a cădea, dinții permanenți trebuie să rămână stabili pe tot parcursul vieții.

Dacă observi că un dinte se mișcă, chiar și foarte puțin, este recomandat să programezi un consult stomatologic. Mobilitatea dentară nu reprezintă un diagnostic în sine, ci un simptom care poate avea mai multe cauze.

Care sunt cele mai frecvente cauze ale mobilității dentare?

Boala parodontală ( Parodontoza )

Parodontoza este cea mai frecventă cauză a mobilității dentare la adulți.

În această afecțiune, inflamația afectează gingia și osul care susține dintele. Pe măsură ce boala evoluează, suportul dintelui se reduce, iar acesta poate deveni mobil.

Alte simptome care pot apărea sunt:

• sângerarea gingiilor;
• respirația urât mirositoare;
• retracția gingivală;
• apariția spațiilor dintre dinți;
• sensibilitatea dentară.

Depistată la timp, boala parodontală poate fi ținută sub control prin tratamente specifice și o igienă orală riguroasă.

Traumatismele dentare

O lovitură la nivelul feței sau al maxilarului poate afecta structurile care susțin dintele.

Chiar dacă dintele pare intact, ligamentele care îl fixează în os pot fi lezate, iar mobilitatea poate apărea la câteva ore sau chiar zile după accident.

În astfel de situații este recomandată prezentarea cât mai rapidă la medicul stomatolog.

Bruxismul

Scrâșnitul sau încleștarea dinților exercită forțe mari asupra acestora.

În timp, această suprasolicitare poate determina:

• uzura dinților;
• fisuri ale smalțului;
• sensibilitate;
• mobilitate dentară;
• dureri ale articulației temporo-mandibulare.

Bruxismul apare frecvent în timpul somnului, dar poate fi prezent și în timpul zilei, iar multe persoane nu sunt conștiente de existența lui până la controlul stomatologic.

Infecțiile dentare

O infecție apărută la rădăcina dintelui poate afecta osul din jur și poate determina apariția mobilității.

Pe lângă durere, pot apărea:

• umflarea gingiei;
• sensibilitate la masticație;
• secreții purulente;
• febră, în cazurile severe.

Aceste situații necesită tratament cât mai rapid.

Suprasolicitarea unui dinte

Uneori, un dinte poate suporta o presiune mai mare decât ceilalți în timpul masticației.

Acest lucru poate apărea din cauza:

• unei mușcături incorecte;
• lipsei unor dinți vecini;
• unor lucrări protetice care necesită ajustare.

În timp, suprasolicitarea poate influența stabilitatea dintelui.

Cum îți dai seama că ai mobilitate dentară?

În unele situații, pacientul observă imediat că dintele se mișcă.

Alteori, simptomele sunt mai discrete:

• senzația că dintele „joacă”;
• disconfort la masticație;
• modificarea mușcăturii;
• sensibilitate la presiune;
• dificultăți la mușcarea alimentelor tari.

Chiar dacă mobilitatea este redusă și nu provoacă durere, este recomandată evaluarea medicală.

Ce investigații sunt necesare?

În timpul consultației, medicul stomatolog va evalua:

• gradul de mobilitate al dintelui;
• sănătatea gingiilor;
• prezența plăcii bacteriene și a tartrului;
• modul în care se închid dinții;
• eventualele semne de inflamație.

În multe cazuri sunt necesare și investigații radiologice pentru a evalua osul care susține dintele și pentru a identifica cauza mobilității.

Se poate salva un dinte mobil?

În foarte multe situații, da.

Tratamentul depinde de cauza care a determinat apariția mobilității.

Acesta poate include:

• tratamentul bolii parodontale;
• igienizare profesională efectuată la intervale regulate de 6 luni;
• tratamentul infecției;
• ajustarea mușcăturii;
• purtarea unei gutiere pentru bruxism;
• imobilizarea temporară a dintelui, în anumite cazuri.

Cu cât pacientul ajunge mai repede la medic, cu atât șansele de salvare a dintelui sunt mai mari.

Cum poate fi prevenită mobilitatea dentară?

Prevenția începe cu o igienă orală corectă și controale regulate.

Este recomandat:

• periajul de două ori pe zi;
• utilizarea aței dentare sau a periuțelor interdentare;
• detartraj și igienizare profesională periodică;
• tratarea din timp a afecțiunilor gingivale;
• prezentarea la medic dacă observi sângerări gingivale sau modificări ale poziției dinților;
• purtarea gutierei dacă ai fost diagnosticat cu bruxism.

Dacă un dinte se mișcă puțin, este o urgență?

Nu întotdeauna reprezintă o urgență, însă este un motiv suficient pentru programarea unei consultații cât mai curând.

Parodontoza este singura cauză a mobilității dentare?

Nu. Traumatismele, infecțiile, bruxismul sau suprasolicitarea dinților pot determina, de asemenea, apariția mobilității.

Mobilitatea dentară poate dispărea de la sine?

Nu este recomandat să aștepți. Chiar dacă simptomele se ameliorează temporar, cauza trebuie identificată și tratată.

Un dinte care începe să se miște transmite un semnal că structurile care îl susțin sunt afectate. Chiar dacă nu există durere, amânarea consultației poate permite evoluția problemei și poate reduce opțiunile de tratament.

În clinicile noastre din Brașov și București, fiecare caz este evaluat individual, iar planul de tratament este adaptat cauzei care a determinat mobilitatea dentară. Un consult efectuat la timp poate contribui la păstrarea dinților naturali și la menținerea sănătății orale pe termen lung.